Pe scurt
- La import declară destinatarul înscris în declarația vamală de import (OUG 41/2022 art. 8^1 lit. a). În aplicație alegi tipul „IMP – Import”, cod 40 (Ghidul ANAF 2025, cap. II.3).
- Traseul declarat începe la locul de import și se termină la locul de descărcare din România (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. c). În aplicație, locul de start e PTF, biroul vamal (BV) sau o adresă (ADR), după locul de import (Ghidul ANAF 2025, cap. II.3).
- Valoarea declarată e cea din factura externă, fără TVA, la cursul BNR valabil la data declarării, nu valoarea în vamă din DVI (Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 9 lit. a, b și d).
- Cât timp marfa e sub supraveghere vamală, de exemplu în tranzit T1, T2 sau TIR, nu faci cod UIT, explică ANAF în clarificările DGAF (întrebarea 35).
Cine declară transportul la import
La import declară destinatarul înscris în declarația vamală de import (DVI), adică firma trecută acolo ca destinatar (OUG 41/2022 art. 8^1 lit. a). În DVI, destinatarul apare la rubrica 13 03.
De obicei destinatarul e aceeași firmă cu importatorul, de la rubrica 13 04. Când diferă, legea îl numește pe destinatar.
Firma care e doar transportator sau organizator al transportului nu declară (Întrebări și răspunsuri RO e-Transport 2023, întrebarea 13). Nici comisionarul vamal nu devine titularul obligației, chiar dacă apare în DVI ca reprezentant (art. 8^1 lit. a).
Comisionarul sau contabilul poate face declarația ca împuternicit, pe codul fiscal al destinatarului (procedura aprobată prin Ordinul 1337/2024, art. 2 alin. 2). Obligația rămâne a destinatarului.
Toate rolurile sunt explicate în Cine trebuie să declare în e-Transport.
Dacă vinzi marfa înainte să plece de la vamă
Vinzi marfa după vămuire, înainte ca vehiculul să plece de la biroul vamal? ANAF răspunde că declari tot tu, în calitate de furnizor (Întrebări și răspunsuri 2023, întrebarea 65).
Legea pune furnizorul să declare tranzacțiile interne cu bunuri cu risc fiscal ridicat (OUG 41/2022 art. 8 alin. 1 lit. c). În aplicație, ele corespund tipului TTN (30), nu IMP (Ghidul ANAF RO e-Transport 2025, cap. II).
Răspunsul ANAF a fost dat pentru bunurile cu risc fiscal ridicat. Legea nu spune explicit ce se întâmplă în acest caz cu celelalte bunuri.
De unde începe și unde se termină traseul
Traseul declarat începe la locul de import și se termină la locul de descărcare din România (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. c). Drumul din țara de proveniență nu se declară, explică ANAF (Întrebări și răspunsuri 2023, întrebarea 64).
În aplicație, locul de start se alege „în funcție de locul de import”: PTF, BV sau ADR. Locul final e ADR, o adresă din România (Ghidul ANAF 2025, cap. II.3).
| Unde se face vămuirea | Locul de start | Locul final |
|---|---|---|
| La un birou vamal de frontieră, marfa intră pe șosea | PTF, punctul de trecere a frontierei, sau BV, biroul vamal de frontieră | ADR, adresa de descărcare |
| La un birou vamal din interior, după tranzit T1, T2 sau TIR | BV, biroul vamal din interior | ADR |
| La biroul vamal din port sau din aeroport | BV, biroul vamal din port sau aeroport | ADR |
| La un loc aprobat de vamă, de exemplu depozitul importatorului | ADR, adresa locului aprobat | ADR, dacă marfa pleacă mai departe |
Biroul vamal ca loc de start există doar la import (regula de validare BR-216 din specificațiile tehnice ale Ministerului Finanțelor). La celelalte operațiuni, traseul nu poate începe la un birou vamal.
Vămuirea la frontieră
Marfa vine pe șosea dintr-o țară din afara UE și e vămuită la biroul vamal de frontieră. Traseul pornește de la punctul de frontieră, de exemplu Siret (PTF 36), dinspre Ucraina, sau Albița (PTF 32), dinspre Moldova.
Poți alege și biroul vamal de frontieră ca loc de start, de exemplu BVF Siret (cod 332902). Ghidul ANAF lasă alegerea „în funcție de locul de import”.
Tranzit T1, T2 sau TIR până la un birou din interior
Cât timp marfa circulă sub supraveghere vamală, de exemplu în tranzit, nu faci cod UIT, explică ANAF (clarificările DGAF, întrebarea 35). Clarificarea e din 2022, când sistemul acoperea doar bunurile cu risc fiscal ridicat.
ANAF nu a reluat-o pentru celelalte bunuri. Legea nu o spune explicit, dar segmentul de import începe „de la locul de import” (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. c).
În această lectură, drumul de la frontieră la biroul de destinație nu are cod UIT.
După vămuire, traseul merge de la biroul vamal din interior, de exemplu BVI Brașov (cod 82801), la locul de descărcare. Detaliile sunt în ghidul despre tranzitul T1, T2 și TIR.
Vămuirea la un loc aprobat
Unele firme vămuiesc marfa la propriul sediu sau depozit, aprobat de vamă. Până acolo, marfa vine de regulă în tranzit, deci sub supraveghere vamală.
Dacă marfa se descarcă chiar la locul aprobat, după import nu mai există un drum rutier de declarat. Legea nu tratează explicit cazul: concluzia vine din definiția traseului, de la locul de import la locul de descărcare (art. 2 pct. 9 lit. c).
Dacă marfa pleacă de acolo spre altă adresă, declari traseul de la adresa locului aprobat (ADR) la locul de descărcare. Ghidul ANAF permite ADR ca loc de start la import, fără să spună pentru ce caz.
Marfă sosită pe mare sau cu avionul
Când marfa folosește mai multe mijloace de transport, declari doar partea rutieră (Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 14). Locul de start e locul în care camionul preia marfa.
Dacă vămuirea se face la biroul vamal din port, traseul începe acolo, de exemplu la BVF Constanța Port (cod 132904). ANAF răspunde că acest drum se declară de beneficiarul bunurilor importate (Întrebări și răspunsuri 2023, întrebarea 65).
Întrebarea privea bunuri cu risc fiscal ridicat, dar azi importul se declară pentru orice bunuri: traseul merge „de la locul de import” la locul de descărcare, iar declară destinatarul înscris în declarația vamală de import (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. c și art. 8^1 lit. a).
Ghidul ANAF 2025 permite biroul vamal ca loc de start la import (cap. II.3).
La aeroport, aceeași lectură rezultă din definiția traseului (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. c). ANAF a răspuns doar pentru port.
Dacă marfa pleacă din port sau din aeroport în tranzit spre un birou din interior, se aplică regula tranzitului.
Ce valoare declari
Declari valoarea înscrisă în factura externă, fără TVA (Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 9 lit. a și d). Dacă factura e în valută, o transformi în lei la cursul BNR valabil la data declarării transportului (art. 3 alin. 9 lit. b).
Valoarea în vamă din DVI nu e baza legală pentru e-Transport. Ea poate include costuri care lipsesc din factură, cum sunt transportul și asigurarea până la intrarea în UE (Regulamentul (UE) nr. 952/2013 art. 71 alin. 1 lit. e).
Exemplu
Ai o factură externă de 12.400 USD pentru piese auto din Turcia. La un curs BNR de 4,40 lei pentru un dolar, valabil în ziua declarării, declari 54.560 lei.
Cursul e doar un exemplu. DVI-ul poate arăta o valoare în vamă mai mare, cu transportul inclus, dar în e-Transport rămâi la valoarea din factură.
Ce documente folosești
Pentru import folosești de obicei factura externă și CMR-ul, plus DVI-ul dacă îl ai la data declarării. Legea nu dă o listă închisă: declarația cuprinde date despre parteneri, bunuri, valoare, traseu și vehicul (Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 1).
ANAF explică în ghidul său că datele despre bunuri se completează „așa cum rezultă și din documentele care însoțesc transportul” (Ghidul ANAF 2025, cap. II.4). La „Tip document” alegi CMR, Factură, Aviz de însoțire a mărfii sau Altele.
| Document | Ce alegi la „Tip document” | Ce date îți dă |
|---|---|---|
| DVI, declarația vamală de import | Altele (cod 9999): numărul DVI (MRN) la numărul documentului, iar la „Observații” scrii că e declarația vamală de import | destinatarul care declară, codurile tarifare, masa netă pe fiecare poziție, biroul vamal |
| Factura externă | Factură (cod 20) | vânzătorul, bunurile, cantitățile, valoarea |
| CMR | CMR (cod 10) | transportatorul, numărul vehiculului, locul de livrare, masa brută |
Dacă obții codul înainte de vămuire, DVI-ul nu există încă. Atunci iei datele din factura externă și CMR, iar DVI-ul nu apare în declarație.
După prezentarea la locul de import nu îl mai poți adăuga (OUG 41/2022 art. 11 alin. 3). Momentul în care obții codul e explicat mai jos, la „Când obții codul UIT la import”.
DVI-ul nu are un tip propriu în declarație, așa că îl treci la „Altele”. La „Altele”, validarea tehnică cere completarea câmpului „Observații” (regula BR-026).
Masa brută cuprinde masa netă și ambalajele necesare comercializării și transportului (Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 8). O găsești de obicei pe CMR și în DVI.
Alte documente sunt opționale: lista de colisaj, conosamentul, AWB-ul sau documentul de tranzit T1. Foaia de parcurs nu e document justificativ al transportului (Întrebări și răspunsuri 2023, întrebarea 8).
Ce completezi în declarație
La import alegi tipul de operațiune „IMP – Import”, cu codul 40 (Ghidul ANAF 2025, cap. II.3). Restul câmpurilor vin din documentele de mai sus.
| Câmp | Ce treci la import | Temei |
|---|---|---|
| Tip operațiune | IMP – Import (40) | Ghidul ANAF 2025, cap. II.3 |
| Scop operațiune | „Același cu operațiunea” (9999), singura opțiune la import | nomenclatorul tehnic al Ministerului Finanțelor |
| Declarant | codul fiscal al destinatarului din DVI | OUG 41/2022 art. 8^1 lit. a |
| Partener | partenerul din afara UE, de regulă vânzătorul din factura externă | regula de validare BR-006 cere o țară din afara UE |
| Bunuri | toate bunurile din partidă, cu cod NC, cantitate, mase și valoare | Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 5 |
| Loc start | PTF, BV sau ADR, după locul de import | Ghidul ANAF 2025, cap. II.3 |
| Loc final | ADR, adresa de descărcare din România | Ghidul ANAF 2025, cap. II.3 |
| Data transportului | ziua în care vehiculul încărcat pornește de la locul de import (lectura art. 2 pct. 10) | OUG 41/2022 art. 2 pct. 10 |
| Vehicul și organizator transport | camionul de pe drumul din România și firma care a comandat transportul, de exemplu casa de expediții | Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 1; Întrebări și răspunsuri 2023, întrebarea 6 |
Legea nu spune cine e partenerul la import. Dacă vânzătorul din factură e o firmă din UE, regula BR-006 tot cere o țară din afara UE.
Partida are și bunuri cu risc fiscal ridicat, și alte bunuri? Le declari pe toate sub un singur cod UIT (Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 5; Întrebări și răspunsuri 2023, întrebarea 12).
Articolele 2 – 4 citate pe această pagină din Ordinul 1337/2024 sunt din procedura anexată ordinului. Pragurile de la art. 1 alin. 4 sunt în ordinul propriu-zis.
Când obții codul UIT la import
Obții codul cu cel mult 3 zile calendaristice înainte de data declarată (OUG 41/2022 art. 11 alin. 1). Cel târziu, ai codul la prezentarea vehiculului la locul de import (art. 11 alin. 1).
Pentru bunurile cu risc fiscal ridicat, legea cere expres să îl dai transportatorului până atunci (art. 8 alin. 2).
Data declarată e ziua în care vehiculul încărcat „urmează să intre” în România prin frontieră „sau de la locul de import” (art. 2 pct. 10). La import o citești, de regulă, ca ziua în care camionul încărcat pornește de la locul de import.
Codul de import e valabil 5 zile calendaristice de la data declarată (art. 11 alin. 2), după regulile din Cât e valabil codul UIT.
Ce nu spune legea
Legea nu definește „prezentarea la locul de import”. Poate fi sosirea camionului la biroul vamal sau plecarea lui, cu marfa vămuită.
ANAF nu a lămurit punctul direct. Explică totuși că drumul de import se declară de la biroul vamal de import (Întrebări și răspunsuri 2023, întrebarea 64). Marfa aflată sub supraveghere vamală nu are nevoie de cod UIT (clarificările DGAF, întrebarea 35).
ANAF tratează și marfa vândută după vămuire, înainte ca vehiculul să plece de la birou (întrebarea 65). Asta sugerează că acceptă codul obținut după vămuire, înainte de plecare, dar nu e o regulă scrisă.
Varianta cea mai prudentă rămâne să ai codul înainte ca vehiculul să se prezinte la biroul vamal. Atunci declari din factura externă și CMR, iar destinatarul îl știi din contract. Dacă obții codul după vămuire, din DVI, urmezi lectura spre care înclină răspunsurile ANAF, fără un text care să o confirme.
După prezentarea la locul de import nu mai modifici datele declarate (OUG 41/2022 art. 11 alin. 3). Doar vehiculul se actualizează, de organizatorul transportului sau de transportator, cât codul e valabil (art. 8 alin. 1^1).
Denumirea, caracteristicile, cantitățile și valoarea bunurilor le poți corecta după expirarea codului, până pe 25 ale lunii următoare încheierii transportului (art. 11 alin. 5). Legea nu spune dacă o astfel de corecție înlătură amenda pentru cantități diferite (art. 13^1 alin. 1 lit. b).
Când nu faci cod UIT la import
Nu faci cod UIT sub praguri sau într-un caz scutit. Nici cât timp marfa e sub supraveghere vamală, explică ANAF.
- Marfa e în tranzit T1, T2 sau TIR, ori e vândută cât timp rămâne sub supraveghere vamală (clarificările DGAF, întrebarea 35).
- Vehiculul are o masă maximă tehnic admisibilă sub 2,5 tone (Ordinul 1337/2024 art. 1 alin. 4).
- Nicio partidă nu trece de prag: niciuna nu are peste 500 kg brut sau peste 10.000 lei (Ordinul 1337/2024 art. 1 alin. 4).
- Marfa se descarcă chiar la locul de import, fără drum rutier după vămuire. Legea nu tratează explicit cazul: concluzia vine din definiția traseului (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. c).
- Bunurile accizabile circulă prin EMCS cu e-DA sau e-DAS (OUG 41/2022 art. 16 lit. b).
- Coletele poștale transportate de furnizori de servicii poștale (OUG 41/2022 art. 16 lit. c).
Toate pragurile și scutirile sunt în Când trebuie să faci cod UIT.
Greșeli frecvente la import
Greșelile de mai jos țin de valoare, de locul de start, de declarant și de bunurile declarate.
- Valoarea în vamă în loc de factură. Legea cere valoarea din factura externă (Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 9 lit. d).
- Traseul pornit de la frontieră după un tranzit. Marfa vămuită în interior are traseul pornit de la biroul vamal de acolo.
- Comisionarul vamal trecut ca declarant. Declarant e destinatarul din DVI, chiar dacă declarația o face comisionarul (OUG 41/2022 art. 8^1 lit. a).
- Doar o parte din bunuri declarate. Într-o partidă internațională declari toate bunurile (Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 5).
- Un cod pe camion la grupaj. Ai câte un cod UIT pentru fiecare partidă care trece de prag (Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 7).
Ce amenzi se aplică
Dacă importul trebuia declarat și marfa pleacă fără cod UIT, amenda o primește destinatarul, nu transportatorul. Pentru o firmă e de 20.000 – 100.000 lei, iar pentru o persoană fizică de 10.000 – 50.000 lei (OUG 41/2022 art. 13^1 alin. 1 lit. a și alin. 2).
Aceleași limite se aplică dacă declari alte cantități decât cele transportate (art. 13^1 alin. 1 lit. b și alin. 2). Se aplică și dacă modifici datele după prezentarea la locul de import (art. 13^1 alin. 1 lit. c și alin. 3).
La repetarea faptelor de la art. 13^1 alin. 1 lit. a și b se adaugă confiscarea (alin. 5 – 7). La a doua faptă în cel mult 12 luni de la prima sancțiune, se confiscă 15% din valoarea bunurilor nedeclarate.
La a treia faptă confiscarea e de 50%, iar de la a patra, de 100%. Confiscarea nu se aplică lipsei declarării constatate după transport, dacă bunurile sunt înregistrate în contabilitate pentru perioada respectivă (art. 13^1 alin. 9).
Tabelul complet e în Amenzile e-Transport în 2026.
Întrebări frecvente
Trebuie să trec DVI-ul în declarația e-Transport?
Nu e obligatoriu: alegi tipul după actele care însoțesc marfa (Ghidul ANAF 2025, cap. II.4). Dacă treci DVI-ul, alegi „Altele”, cu numărul lui la numărul documentului și mențiunea „declarație vamală de import” la „Observații”.
Poate comisionarul vamal să obțină codul UIT pentru mine?
Da, ca împuternicit cu drepturi în SPV pe codul fiscal al destinatarului (procedura aprobată prin Ordinul 1337/2024, art. 2 alin. 2). Obligația rămâne a destinatarului din DVI (OUG 41/2022 art. 8^1 lit. a).
Cât e valabil codul UIT la import?
Codul UIT de import e valabil 5 zile calendaristice de la data declarată (OUG 41/2022 art. 11 alin. 2). La import, data declarată e de regulă ziua în care camionul încărcat pornește de la locul de import (lectura art. 2 pct. 10).
Am nevoie de cod UIT pentru un container vămuit în portul Constanța?
Da, dacă vămuirea se face la biroul vamal din port, de exemplu BVF Constanța Port (132904): traseul de import pornește de acolo, pentru orice bunuri (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. c și art. 8^1 lit. a; Întrebări și răspunsuri 2023, întrebarea 65).
Ce fac dacă DVI-ul arată altă cantitate decât am declarat?
Până la prezentarea vehiculului la locul de import, poți corecta declarația (OUG 41/2022 art. 11 alin. 3). După aceea, cantitățile le corectezi doar după expirarea codului, până pe 25 ale lunii următoare încheierii transportului (art. 11 alin. 5).
Citește și
Surse
- OUG 41/2022, forma consolidată (legislatie.just.ro)
- Ordinul ANAF/AVR 1337/1268/2024 (procedura RO e-Transport)
- OUG 129/2024 (amenzi, confiscare, corecții după expirare)
- Ghidul ANAF RO e-Transport 2025
- ANAF, Întrebări și răspunsuri RO e-Transport 2023
- ANAF DGAF, clarificări RO e-Transport
- Ministerul Finanțelor, RO e-Transport: informații tehnice (XSD, reguli de validare)
- Regulamentul (UE) nr. 952/2013, Codul vamal al Uniunii (EUR-Lex)