Sari la conținut
e-Transport

Trebuie cod UIT pentru marfa în tranzit T1, T2 sau TIR?

Actualizat la 18 noiembrie 2026. Scris de Echipa LaRampa. Legislația verificată la 18 noiembrie 2026.

Pe scurt

  • Nu faci cod UIT cât timp marfa din afara UE e sub supraveghere vamală, ca în tranzit T1 sau TIR (clarificările DGAF, întrebarea 35). ANAF nu tratează separat marfa din UE venită sub T2; cât timp e sub supraveghere vamală, explicația ANAF despre tranzit se aplică și ei (clarificările DGAF, întrebarea 35).
  • Când marfa vine în tranzit până la un birou vamal din interior, codul UIT de import pornește de la acel birou și îl face destinatarul din declarația vamală de import (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. c; art. 8^1 lit. a).
  • Pentru marfa care doar traversează România, fără descărcare, legea nu numește pe nimeni care să facă cod UIT (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9; art. 8^1).
  • Marfa din UE în tranzit, descărcată în România pentru depozitare sau un nou transport, are două coduri făcute de depozitar: DIN (60), valabil 15 zile, și DIE (70), valabil 5 zile (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. g – h; art. 8^1 lit. d; art. 11 alin. 2).

Când nu îți trebuie cod UIT în tranzit

Nu faci cod UIT cât timp marfa din afara UE e sub supraveghere vamală, ca în tranzit T1 sau TIR. ANAF scrie: „Nu este necesar codul UIT pentru mărfurile aflate sub supraveghere vamală (ex: tranzit)” (clarificările DGAF, întrebarea 35).

Și marfa din UE care circulă sub T2 e sub supraveghere vamală cât durează tranzitul. După explicația ANAF, pe acest drum nu faci cod UIT (clarificările DGAF, întrebarea 35). ANAF nu tratează separat cazul T2; detaliile sunt mai jos, în secțiunea despre T2.

Clarificările sunt îndrumarea ANAF din 2022, nu text de lege. Atunci sistemul urmărea doar bunurile cu risc fiscal ridicat, dar fraza despre supravegherea vamală e generală.

ANAF reia aceeași întrebare în Întrebări și răspunsuri 2023 (întrebarea 65), fără această frază. Pagina DGAF o păstra la 18 noiembrie 2026.

Legea nu scrie explicit această excepție. Ea se potrivește însă cu definiția importului, declarat „de la locul de import” (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. c).

Drumurile de dinainte sau de după supravegherea vamală se declară după regulile obișnuite. Le declară, după caz, destinatarul din declarația vamală de import, expeditorul din declarația de export sau depozitarul (OUG 41/2022 art. 8^1 lit. a și d).

Toate cazurile, într-un tabel

Tabelul arată, pentru fiecare situație de tranzit, dacă faci cod UIT și cine îl face.

Fiecare „da” cere și pragurile din ordin. Vehiculul are o masă maximă tehnic admisibilă de cel puțin 2,5 tone (Ordinul 1337/2024 art. 1 alin. 4).

Cel puțin o partidă are peste 500 kg brut sau peste 10.000 lei fără TVA (Ordinul 1337/2024 art. 1 alin. 4; art. 3 alin. 9 lit. a).

SituațiaFaci cod UIT?OperațiuneaCine declarăTemei
Tranzit T1 sau TIR de la frontieră până la un birou vamal din interiorNu, pe drumul până la birou——clarificările DGAF, întrebarea 35
Aceeași marfă, de la biroul vamal de import la locul de descărcareDa40 IMPdestinatarul din declarația vamală de importOUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. c; art. 8^1 lit. a
Marfă vândută cât rămâne sub supraveghere vamalăNu——clarificările DGAF, întrebarea 35
Marfă vămuită și descărcată chiar la locul autorizat al destinataruluiNu urmează niciun drum de declarat——OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. c; cazul nu e tratat explicit
Marfă din afara UE care traversează România în tranzit, fără vămuire aiciNu——clarificările DGAF, întrebarea 35
Marfă din UE care traversează România fără descărcareLegea nu numește un declarant——OUG 41/2022 art. 2 pct. 9; art. 8^1
Marfă din UE în tranzit, descărcată în România pentru depozitare sau un nou transportDa, la intrare60 DINdepozitarulOUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. g; art. 8^1 lit. d
Aceeași marfă, reîncărcată spre ieșirea din țarăDa, la ieșire70 DIEdepozitarulOUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. h; art. 8^1 lit. d
Marfă din UE în tranzit, descărcată în România în alt scopDescărcarea e interzisă——OUG 41/2022 art. 11 alin. 4
Export vămuit la un birou din interior, de la încărcare până la birouDa50 EXPexpeditorul din declarația vamală de exportOUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. d; art. 8^1 lit. a
Export, de la biroul din interior până la frontierăLegea nu spune explicit; marfa e sub supraveghere vamală, iar varianta uzuală e să închei traseul la biroul vamal de export——OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. d („după caz”); Ghidul ANAF 2025, p. 18
Export vămuit în alt stat membruDa, până la frontiera de ieșire din România50 EXPexpeditorul din declarația vamală de exportOrdinul 1337/2024 art. 3 alin. 10
Marfă din UE care trece printr-o țară terță sub T2 și intră în RomâniaNu, cât timp marfa e sub supraveghere vamală, explică ANAF; cazul T2 nu e tratat separat——clarificările DGAF, întrebarea 35; OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. a

Regulile generale, pentru orice transport, sunt în ghidul despre când trebuie să faci cod UIT.

Importul după tranzit: codul pornește de la biroul vamal

Dacă marfa vine în tranzit la un birou din interior, codul de import pornește de la acel birou. Legea monitorizează importul „de la locul de import și până la locul de descărcare” (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. c).

ANAF explică la fel: declari „transportul intern numai de la biroul vamal de import până la locul de descărcare”. Răspunsul e în Întrebări și răspunsuri 2023, întrebarea 64, și în clarificările DGAF, întrebarea 34.

  • Cine declară: destinatarul înscris în declarația vamală de import (OUG 41/2022 art. 8^1 lit. a). Firma care e doar transportator nu declară (clarificările DGAF, întrebarea 31).
  • Locul de start: în declarație alegi „BV”, biroul vamal de import (Ghidul ANAF 2025, secțiunea „Locuri de start/final traseu rutier”).
  • Valoarea: valoarea din factura externă, fără TVA, în lei la cursul BNR valabil la data declarării (Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 9 lit. a, b și d).
  • Documentul de tranzit: legea nu îl cere în declarație. ANAF dă ca exemple de documente care însoțesc transportul CMR-ul, factura și avizul, fără ca lista să fie închisă (Întrebări și răspunsuri 2023, întrebarea 7).

Exemplu

Un camion din Turcia intră în România pe la Giurgiu, cu marfa în tranzit T1 până la biroul vamal Brașov. Drumul Giurgiu → Brașov nu are cod UIT.

Marfa e vămuită la Brașov și merge apoi la depozitul destinatarului din Codlea. Drumul Brașov → Codlea se declară ca import, 40 IMP, cu start la biroul vamal Brașov.

Când obții codul

Legea cere declararea cel târziu la prezentarea vehiculului „la locul de import” (OUG 41/2022 art. 11 alin. 1). După acest moment, datele declarate nu se mai modifică (art. 11 alin. 3).

Excepția sunt datele vehiculului. Organizatorul transportului sau transportatorul, după caz, le actualizează cât codul e valabil, înainte ca vehiculul să plece din nou (OUG 41/2022 art. 8 alin. 1^1; Ordinul 1337/2024, anexa, art. 4 alin. 2).

Legea nu spune explicit cum se potrivește acest termen cu vămuirea, care vine după prezentare. Citit literal, codul trebuie să existe când camionul ajunge la biroul vamal din interior.

Poți declara cu cel mult 3 zile înainte de data declarată pentru începerea transportului (art. 11 alin. 1). La import, data declarată e ziua în care vehiculul încărcat pleacă de la locul de import (art. 2 pct. 10).

Codul e valabil 5 zile de la data declarată (art. 11 alin. 2). Denumirea, cantitățile și valoarea bunurilor se pot corecta și după expirare, până pe 25 ale lunii următoare încheierii transportului (art. 11 alin. 5).

Pașii pentru import sunt în ghidul despre e-Transport la import.

Marfă vămuită la locul autorizat al destinatarului

Dacă marfa e vămuită la locul autorizat al destinatarului și descărcată acolo, după vămuire nu mai urmează niciun drum. Legea nu tratează explicit cazul, dar segmentul de import merge de la locul de import la locul de descărcare (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. c).

Dacă marfa pleacă de acolo spre alt loc, drumul acela pornește de la locul de import.

Marfă vândută în vamă

ANAF explică: „Dacă mărfurile sunt vândute și rămân sub supraveghere vamală, nu este necesar cod UIT” (clarificările DGAF, întrebarea 35). Pentru drumul de după vămuire, codul îl face destinatarul înscris în declarația vamală de import (OUG 41/2022 art. 8^1 lit. a).

Dacă vinzi marfa după vămuire, înainte ca vehiculul să plece din vamă, declari tot tu drumul, ca furnizor. Așa răspunde ANAF în clarificările DGAF, întrebarea 35, și în Întrebări și răspunsuri 2023, întrebarea 65.

Răspunsul privește bunurile cu risc fiscal ridicat. ANAF nu precizează ce tip de operațiune alegi în acest caz. Tabelul de abrevieri din Ghidul ANAF 2025 leagă TTN (30) de furnizorul din România în tranzacțiile interne, deci TTN e citirea pe care o sprijină ghidul.

Tranzit prin România, fără descărcare: legea nu numește un declarant

Pentru marfa care doar traversează România, fără descărcare, legea nu numește pe nimeni care să facă cod UIT. Drumul nu e enumerat la OUG 41/2022 art. 2 pct. 9, iar art. 8^1 nu numește un declarant pentru el.

Tipul de operațiune din declarație se alege după transporturile de la art. 2 pct. 9 (Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 4). Niciunul nu descrie o simplă traversare.

Legea nu spune însă explicit că acest drum e scutit. Transportul internațional, monitorizat după art. 1 alin. 2, include și tranzitul (art. 2 pct. 2^1, care trimite la Regulamentul (CE) 1072/2009).

Procedura ANAF vorbește și ea de transporturi cu un loc de intrare și un punct de ieșire pe teritoriul național (Ordinul 1337/2024 art. 1 alin. 3).

Pentru marfa din afara UE aflată în tranzit vamal, ANAF spune clar că nu e necesar cod UIT (clarificările DGAF, întrebarea 35). Pentru marfa din UE, legea tratează doar cazul în care o descarci în România.

Exemplu: un camion cu marfă din Bulgaria pentru Ungaria intră pe la Giurgiu și iese pe la Nădlac. Nu descarcă nimic, iar legea nu numește pe nimeni care să declare drumul prin România.

Descărcarea mărfii din UE aflate în tranzit

Marfa din tranzacții intracomunitare aflată în tranzit nu se descarcă în România (OUG 41/2022 art. 11 alin. 4). Excepția e depozitarea sau formarea unui nou transport.

Descărcarea în alt scop e contravenție (OUG 41/2022 art. 13^1 alin. 1 lit. a). Amenda e de 10.000 – 50.000 lei pentru persoane fizice și de 20.000 – 100.000 lei pentru persoane juridice (art. 13^1 alin. 2).

La repetarea faptei, legea adaugă confiscarea a 15%, apoi 50% și 100% din contravaloarea bunurilor nedeclarate (art. 13^1 alin. 5 – 8). Lista e rezumată și în Ghidul ANAF 2025, cap. III.

Toate faptele sancționate sunt în pagina despre amenzile e-Transport.

Marfa din UE depozitată sau regrupată în România: 60 DIN și 70 DIE

Marfa din UE în tranzit, descărcată în România pentru depozitare sau un nou transport, are două coduri, făcute de depozitar. Unul e la intrare, DIN (60), celălalt la ieșire, DIE (70) (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. g – h; art. 8^1 lit. d).

Intrare, DIN (60)Ieșire, DIE (70)
Traseulde la punctul de frontieră la intrare până la locul de descărcarede la locul de încărcare, după depozitare, până la punctul de frontieră la ieșire
Cine declarădepozitaruldepozitarul
Valabilitate15 zile5 zile
TemeiOUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. g; art. 11 alin. 2OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. h; art. 11 alin. 2

Regula privește orice marfă, nu doar bunurile cu risc fiscal ridicat (OUG 41/2022 art. 8^1 lit. d).

Tabelul tipurilor de operațiuni din Ghidul ANAF 2025 mai leagă DIN și DIE de bunurile cu risc fiscal ridicat. Același ghid, la cap. I.1, preia însă art. 8^1 lit. d fără această limitare, ca și legea.

Dacă documentele depozitarului nu conțin toate datele, el poate lăsa deoparte categoria bunurilor, codurile NC, greutatea netă și valoarea. Declară însă toate bunurile din partidă (Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 2).

ANAF dă exemplul unei firme din România care ridică marfa din Bulgaria cu camionul ei. Firma o depozitează aici și o trimite apoi în Austria.

Firma care depozitează marfa declară ambele drumuri (clarificările DGAF, întrebarea 28). Deci un transportator declară și el, dacă e și depozitar (OUG 41/2022 art. 8^1 lit. d).

Termenele pe fiecare operațiune sunt în ghidul despre cât e valabil codul UIT.

Exportul: unde se oprește codul UIT

La export, codul UIT acoperă drumul de la încărcare până la biroul vamal de export din țară. Dacă vămuiești la frontieră, drumul merge până acolo (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. d).

Codul îl face expeditorul înscris în declarația vamală de export (art. 8^1 lit. a). Ghidul ANAF 2025 spune că locul final se alege „în funcție de locul de efectuare a formalităților vamale” (cap. II.3).

Legea nu spune explicit ce faci cu drumul de la biroul din interior la frontieră. Textul spune doar „după caz” (art. 2 pct. 9 lit. d), iar ghidul te lasă să alegi punct de frontieră, birou vamal sau adresă (p. 18). Pe acest drum marfa e sub supraveghere vamală, iar varianta uzuală e să închei traseul declarat la biroul vamal de export.

Nu am găsit un text ANAF care să spună explicit că acest al doilea drum nu se declară.

Dacă exportul e vămuit în alt stat membru, declari drumul până la punctul de frontieră la ieșirea din România (Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 10). ANAF dă exemplul fructelor vămuite pentru export în Franța (Întrebări și răspunsuri 2023, întrebarea 63).

Detaliile sunt în ghidul despre e-Transport la export.

Marfa din UE care trece printr-o țară terță (T2)

Marfa din UE venită sub T2 printr-o țară terță e sub supraveghere vamală până la biroul de destinație. ANAF spune că pentru mărfurile aflate sub supraveghere vamală, de exemplu în tranzit, nu e necesar cod UIT (clarificările DGAF, întrebarea 35).

ANAF nu tratează separat T2, iar legea începe traseul de achiziție intracomunitară la frontieră (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. a). Dacă vrei certitudine, cere o confirmare ANAF.

Nici drumul de după încheierea T2, de la biroul de destinație la locul de descărcare, nu e tratat explicit. Dacă îl declari ca achiziție intracomunitară, 10 AIC, o face beneficiarul din România (OUG 41/2022 art. 8^1 lit. b).

Greșeli frecvente

  • Declari importul de la frontieră, deși marfa a venit în tranzit până la un birou din interior. Traseul de import pornește de la biroul vamal de import (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. c; Întrebări și răspunsuri 2023, întrebarea 64).
  • Aștepți ca transportatorul să facă codul. Obligația e a celor numiți la OUG 41/2022 art. 8^1. Transportatorul declară doar dacă are și una dintre aceste calități, de exemplu depozitar (clarificările DGAF, întrebările 28 și 31).
  • Alegi DIE (70) pentru un export. În e-Transport, DIE (70) e ieșirea după depozitare a mărfii din UE aflate în tranzit. Exportul are codul 50 EXP (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. d și h).
  • Descarci în România marfă din UE aflată în tranzit. E permis doar pentru depozitare sau un nou transport (OUG 41/2022 art. 11 alin. 4).
  • Tratezi cazul T2 ca pe unul lămurit. ANAF nu îl tratează separat. Explicația despre supravegherea vamală arată că nu faci cod UIT cât durează tranzitul (clarificările DGAF, întrebarea 35). Dacă vrei certitudine, cere o confirmare ANAF.

Întrebări frecvente

Trebuie cod UIT pentru marfa cu carnet TIR?

Nu, cât timp e sub supraveghere vamală. ANAF scrie că „nu este necesar codul UIT pentru mărfurile aflate sub supraveghere vamală (ex: tranzit)” (clarificările DGAF, întrebarea 35). Drumul de la biroul vamal de import la locul de descărcare se declară ca import (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. c).

Cine face codul UIT pentru drumul de după vămuire, la o marfă venită în T1?

Destinatarul înscris în declarația vamală de import (OUG 41/2022 art. 8^1 lit. a). Legea cere declararea cel târziu la prezentarea vehiculului la locul de import (art. 11 alin. 1). Firma care e doar transportator nu declară (clarificările DGAF, întrebarea 31).

Trebuie să trec documentul T1 în declarația e-Transport?

Legea nu cere documentul de tranzit în declarație; declari datele din Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 1. ANAF dă ca exemple de documente însoțitoare CMR-ul, factura și avizul, fără ca lista să fie închisă (Întrebări și răspunsuri 2023, întrebarea 7).

Pot descărca în România marfă din UE aflată în tranzit?

Doar pentru depozitare sau pentru formarea unui nou transport (OUG 41/2022 art. 11 alin. 4). Atunci depozitarul face cod UIT la intrare, DIN (60), și la ieșire, DIE (70) (art. 8^1 lit. d).

Cât e valabil codul UIT pentru marfa intrată în depozit după tranzit?

15 zile pentru intrarea în depozit, DIN (60), și 5 zile pentru ieșirea după depozitare, DIE (70), de la data declarată pentru începerea transportului (OUG 41/2022 art. 11 alin. 2).

Citește și

Surse

Ghidul explică legea pe înțeles, nu ține loc de consultanță fiscală sau juridică. Ai găsit o greșeală? Scrie-ne și o corectăm, cu data corecturii (vezi cum scriem ghidurile).