Pe scurt
- Când marfa circulă și pe navă, tren sau avion, în RO e-Transport declari numai drumul cu camionul din România; locul de încărcare e locul în care camionul preia marfa (Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 14; Ghidul ANAF RO e-Transport 2025, p. 16 – 17).
- O achiziție din UE sosită pe navă sau cu trenul și preluată de camion în port sau la terminal se declară ca AIC (10), cu start ADR; dacă trece camionul încărcat cu bacul printr-un punct de frontieră, ca Bechet (6), la start alegi PTF (Ghidul ANAF RO e-Transport 2025, p. 16).
- La importul vămuit în port sau aeroport, traseul pornește de la biroul vamal, de exemplu BVF Constanța Port (132904), și îl declară destinatarul din declarația vamală de import (OUG 41/2022 art. 8^1 lit. a; Întrebări și răspunsuri 2023, întrebările 64 și 65).
- Dacă treci conosamentul, AWB-ul sau scrisoarea de trăsură CIM în declarație, alegi tipul „Altele” (9999) și completezi „Observații” (regula de validare BR-026).
Ce declari când marfa circulă și pe navă, tren sau avion
Declari doar partea de drum făcută cu un vehicul rutier pe teritoriul României (Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 14). Ordinul spune: „se va declara numai componenta de transport rutier”.
Textul ordinului vorbește de bunuri „transportate la nivel național” cu mai multe mijloace de transport. Pentru transporturile internaționale, Ghidul ANAF aplică aceeași regulă la transportul intermodal (Ghidul ANAF RO e-Transport 2025, p. 16 – 17).
Locul de încărcare e locul în care camionul preia marfa, iar cel de descărcare, locul în care o predă (art. 3 alin. 14). Pentru marfa sosită pe mare, traseul declarat începe de regulă în port.
Excepția e marfa plecată din port în tranzit vamal. Atunci traseul declarat începe la biroul vamal de destinație.
RO e-Transport urmărește deplasările cu încărcătură ale unui vehicul rutier, pe drumurile publice din România (procedura aprobată prin Ordinul 1337/2024, art. 1 alin. 3). Drumul pe navă, pe calea ferată sau cu avionul nu intră în declarație.
Tipul operațiunii rămâne cel al tranzacției. O achiziție din UE sosită pe navă sau cu trenul se declară tot ca achiziție intracomunitară (Ghidul ANAF 2025, p. 16).
Pragurile se verifică pentru segmentul rutier (Ordinul 1337/2024 art. 1 alin. 4):
- vehiculul are o masă maximă tehnic admisibilă de cel puțin 2,5 tone;
- cel puțin o partidă are peste 500 kg brut sau o valoare de peste 10.000 lei, fără TVA (procedura aprobată prin Ordinul 1337/2024, art. 3 alin. 9 lit. a).
Unde începe și unde se termină traseul
Traseul începe unde camionul preia marfa și se termină unde o predă (Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 14). În aplicație alegi PTF, BV sau ADR, după operațiune și după drum (Ghidul ANAF 2025, cap. II.3, p. 16 – 18).
PTF e punctul de trecere a frontierei, BV e biroul vamal, iar ADR e o adresă din România. Ghidul ANAF numește „transport intermodal” marfa care nu intră sau nu iese printr-un punct rutier de frontieră.
| Operațiune | Cum circulă marfa | Locul de start | Locul final | Temei |
|---|---|---|---|---|
| Achiziție intracomunitară, AIC (10) | sosește pe navă sau cu trenul, camionul o preia în port sau la terminal | ADR, portul sau terminalul | ADR, locul de descărcare | Ghidul ANAF 2025, p. 16 |
| Achiziție intracomunitară, AIC (10) | camionul încărcat trece Dunărea cu bacul din Bulgaria | PTF, de exemplu Bechet (6) | ADR, locul de descărcare | Ghidul ANAF 2025, p. 16 |
| Livrare intracomunitară, LIC (20) | camionul o predă în port sau la terminal, pentru navă sau tren | ADR, locul de încărcare | ADR, portul sau terminalul | Ghidul ANAF 2025, p. 17 |
| Import, IMP (40) | vămuită la biroul vamal din port sau din aeroport | BV, biroul vamal de import | ADR, locul de descărcare | Ghidul ANAF 2025, p. 16; Întrebări și răspunsuri 2023, întrebările 64 și 65 |
| Export, EXP (50) | vămuită la biroul vamal din port sau la un birou din interior | ADR, locul de încărcare | BV, biroul vamal de export | OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. d; Ghidul ANAF 2025, p. 18 |
Biroul vamal poate fi loc de start doar la import și loc final doar la export (regulile de validare BR-216 și BR-217). La AIC, LIC, 60 și 70 nu poți alege deloc un birou vamal (BR-046).
Codurile birourilor din porturi și aeroporturi sunt în lista birourilor vamale. Pentru portul Constanța ai BVF Constanța Port (132904) și BVF Constanța Sud Agigea (132901).
Lohn, call-off stock și depozitare
Ghidul ANAF dă regula ADR pentru achizițiile și livrările intracomunitare „și asimilate acestora” (Ghidul ANAF 2025, p. 16 – 17). Nu spune care coduri sunt asimilate.
Pentru lohn și call-off (12, 14, 22, 24), regula din Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 14 duce la același rezultat. Treci adresa în care camionul preia sau predă marfa.
Regulile de validare tehnică (BR-046, BR-212, BR-213, BR-216, BR-217) nu interzic ADR la start sau la final pentru aceste coduri.
La depozitare (60, 70), legea definește traseul de la sau până la punctul rutier de frontieră (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. g și h). Nu spune explicit cum se aplică la marfa sosită sau plecată pe navă.
Marfă din UE sosită pe navă, cu trenul sau cu bacul
Declari o achiziție intracomunitară, AIC (10), numai pentru drumul cu camionul din România. Declară beneficiarul din România (OUG 41/2022 art. 8^1 lit. b).
Contează pe unde intră marfa. Dacă sosește cu nava sau cu trenul și camionul o preia în port sau la terminal, la start alegi ADR (Ghidul ANAF 2025, p. 16).
Camionul încărcat trece Dunărea cu bacul din Bulgaria, de exemplu la Bechet, Turnu Măgurele sau Zimnicea? Aceste puncte sunt în lista PTF din aplicație, cu codurile 6, 7 și 8.
Atunci la start alegi acel PTF, ca la orice intrare printr-un punct de frontieră (Ghidul ANAF 2025, p. 16). Codul trebuie să existe până la prezentarea în punctul de frontieră (OUG 41/2022 art. 11 alin. 1).
Codul e valabil 15 zile de la data declarată (OUG 41/2022 art. 11 alin. 2). Se poate obține cu cel mult 3 zile calendaristice înainte de această dată (art. 11 alin. 1).
La intrarea printr-un PTF, data declarată e ziua intrării (OUG 41/2022 art. 2 pct. 10). La plecarea din port, e ziua în care camionul încărcat e pus în mișcare.
Legea nu tratează separat marfa preluată din port sau de la terminal. Dintre termenele din art. 11 alin. 1, cel mai apropiat e „punerea efectivă în mișcare a vehiculului”.
Varianta prudentă: obține codul înainte să plece camionul din port.
Marfa ajunge cu vagonul direct pe linia proprie a firmei, fără camion pe drumurile publice? Atunci nu există un segment rutier de declarat.
Legea nu tratează explicit acest caz. Concluzia vine din definiția transportului monitorizat (procedura aprobată prin Ordinul 1337/2024, art. 1 alin. 3).
Restul regulilor pentru AIC și LIC sunt în ghidul Achiziții și livrări intracomunitare.
Import sosit pe mare sau cu avionul
Dacă vămuirea de import se face la biroul vamal din port sau din aeroport, traseul începe la acel birou. Declară destinatarul înscris în declarația vamală de import (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. c și art. 8^1 lit. a).
ANAF explică că la import declari numai drumul de la biroul vamal de import până la locul de descărcare (Întrebări și răspunsuri 2023, întrebările 64 și 65). Răspunsul 65 privește un import sosit cu vaporul și vămuit în port.
Acel răspuns vorbește de „beneficiarul bunurilor importate”. Legea pune obligația pe destinatarul înscris în declarația vamală de import (OUG 41/2022 art. 8^1 lit. a).
La start alegi BV, de exemplu BVF Constanța Port (132904). Codul de import e valabil 5 zile, iar data declarată e ziua plecării de la locul de import (OUG 41/2022 art. 2 pct. 10 și art. 11 alin. 2).
Marfă plecată din port în tranzit
Pleacă marfa din port sau din aeroport în tranzit T1 spre un birou din interior? ANAF explică că pe acest drum nu e necesar cod UIT.
ANAF scrie: „Nu este necesar codul UIT pentru mărfurile aflate sub supraveghere vamală (ex: tranzit)” (clarificările DGAF, întrebarea 35).
Traseul declarat pornește de la biroul vamal de destinație. Toate cazurile sunt în ghidul Tranzit T1, T2, TIR.
Marfă vândută în port
Vinzi bunuri cu risc fiscal ridicat după vămuire, înainte ca vehiculul să părăsească biroul vamal? ANAF răspunde că declari tot tu, în calitate de furnizor (Întrebări și răspunsuri 2023, întrebarea 65).
Furnizorul declară tranzacțiile interne cu aceste bunuri (OUG 41/2022 art. 8 alin. 1 lit. c). În aplicație, ele corespund tipului TTN (30), nu IMP (Ghidul ANAF RO e-Transport 2025, cap. II, tabelul de abrevieri).
Pentru celelalte bunuri, ANAF nu a răspuns, iar legea nu tratează explicit vânzarea în port. O lectură prudentă: drumul din port rămâne un transport de import (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. c).
În această lectură, îl declară destinatarul înscris în declarația vamală de import (art. 8^1 lit. a). Dacă marfa e vândută și rămâne sub supraveghere vamală, ANAF spune că nu e necesar cod UIT (clarificările DGAF, întrebarea 35).
Valoarea, documentele și câmpurile declarației sunt explicate în ghidul e-Transport la import.
Livrare în UE sau export pe mare
La o livrare intracomunitară care pleacă pe navă, declari drumul de la locul de încărcare până în port. La final alegi ADR, cu adresa portului sau a terminalului (Ghidul ANAF 2025, p. 17).
Declară furnizorul din România (OUG 41/2022 art. 8^1 lit. c). Codul e valabil 5 zile de la data declarată (art. 11 alin. 2).
La export, traseul se termină la biroul vamal de export din țară sau la punctul rutier de frontieră (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. d). Declară expeditorul înscris în declarația vamală de export (art. 8^1 lit. a).
Dacă formalitățile de export se fac în port, alegi la final BV, de exemplu BVF Constanța Port (132904). Dacă se fac la un birou din interior, traseul se termină la acel birou (Ghidul ANAF 2025, p. 18).
Legea nu spune explicit dacă se declară drumul de la un birou de export din interior până în port. Discuția e în ghidul e-Transport la export.
Portul nu schimbă partida
Locul în care camionul preia marfa nu se asimilează locului de încărcare inițial din definiția partidei (Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 15). Partida rămâne cea formată la locul de încărcare inițial.
Partida are același loc de încărcare și de descărcare, un singur declarant și un singur destinatar final (OUG 41/2022 art. 2 pct. 5). Mijlocul de transport se poate schimba pe drum.
Un camion ia din port mărfuri încărcate inițial în locuri diferite? Din art. 3 alin. 15 rezultă că ele rămân partide separate.
Fiecare partidă care trece pragurile are propriul cod UIT (Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 7).
Ce documente treci: conosament, AWB, scrisoare CIM
Treci documentele care însoțesc drumul cu camionul, de exemplu CMR-ul, factura sau, la import, DVI-ul. Tipul îl alegi „în concordanță cu tipul documentelor care însoțesc transportul” (Ghidul ANAF 2025, cap. II.4).
Ghidul nu cere anume documentul de pe navă, tren sau avion. Dacă treci conosamentul, AWB-ul sau scrisoarea de trăsură CIM, alegi „Altele” (9999), pentru că nu au un tip propriu.
La acest tip, validarea cere completarea câmpului „Observații” (regula BR-026). Schema XML a Ministerului Finanțelor are patru tipuri: CMR (10), Factură (20), Aviz de însoțire a mărfii (30) și Altele (9999).
| Document | Ce alegi la „Tip document” | Ce date îți dă |
|---|---|---|
| CMR pentru drumul cu camionul | CMR (10) | transportatorul, numărul vehiculului, locul de livrare |
| Factura | Factură (20) | bunurile, cantitățile, valoarea |
| DVI, la import | Altele (9999) | destinatarul care declară, codurile NC, biroul vamal |
| Conosament (bill of lading), la navă, dacă îl treci | Altele (9999) | portul de descărcare, containerul, masa brută |
| AWB, scrisoarea de transport aerian, dacă o treci | Altele (9999) | aeroportul de sosire, numărul de colete, masa brută |
| Scrisoarea de trăsură CIM, la tren, dacă o treci | Altele (9999) | stația sau terminalul de sosire, masa brută |
Legea nu dă o listă închisă de documente. ANAF dă ca exemple CMR-ul, factura și avizul, „fără a avea un caracter exhaustiv/limitativ” (Întrebări și răspunsuri 2023, întrebarea 7).
Nicio regulă nu prescrie textul de la „Observații”. Ajunge o mențiune scurtă, de exemplu „Conosament” și numărul lui.
Exemple din porturi și terminale
- Container din China, vămuit în port. Importi 8.400 kg de anvelope, cu DVI la BVF Constanța Port. Declari IMP (40), cu start BV 132904 și final ADR, depozitul tău din Ploiești.
- Documentele pentru același container. DVI-ul merge la „Altele” (9999), factura externă la „Factură” (20), iar CMR-ul camionului la „CMR” (10). Conosamentul, dacă îl treci, merge tot la „Altele” (9999).
- Container în tranzit T1 până la Brașov. Pe drumul Constanța – Brașov nu e necesar cod UIT, explică ANAF. Declari IMP (40) cu start BV, BVI Brașov (82801).
- Cereale exportate prin port. Un siloz din Călărași trimite grâu, cu formalitățile de export la BVF Constanța Port. Declari EXP (50), cu start ADR la siloz și final BV 132904.
- Piese vândute unui client din Cipru, pe navă. Camionul duce marfa de la fabrica din Pitești la terminalul din port. Declari LIC (20), cu start ADR la fabrică și final ADR la terminal.
- Tablă din Austria, adusă pe Dunăre în portul Galați. Declari AIC (10), cu start ADR în port și final ADR la depozit. Codul e valabil 15 zile.
- Mobilă din Bulgaria, cu bacul la Bechet. Camionul încărcat trece Dunărea și intră prin PTF Bechet (6). Declari AIC (10), cu start PTF 6 și final ADR la depozit.
Ce nu spune legea
- Momentul obținerii codului la AIC preluată din port. Termenul legii e prezentarea la frontiera rutieră sau punerea în mișcare a vehiculului (OUG 41/2022 art. 11 alin. 1). Pentru marfa preluată din port sau de la terminal, varianta prudentă e să ai codul înainte să plece camionul.
- Momentul obținerii codului la import. Legea cere codul „până la prezentarea … la locul de import” (OUG 41/2022 art. 11 alin. 1). Nu spune explicit dacă îl poți obține după vămuire, înainte să plece camionul.
- Codul PTF 35, Constanța Sud Agigea. Lista punctelor de frontieră din schema XML îl include, deși e în port. Legea nu spune când îl folosești, iar Ghidul ANAF indică ADR când marfa nu intră printr-un punct rutier.
- Drumul de la biroul de export din interior până în port. Marfa e atunci sub supraveghere vamală (Regulamentul (UE) 952/2013 art. 267 alin. 1). ANAF nu a răspuns explicit pentru export.
- Lohn, call-off și depozitare pe navă sau tren. Ghidul ANAF nu numește codurile 12, 14, 22, 24, 60, 70 când vorbește de operațiunile „asimilate”. La 60 și 70, legea leagă traseul de punctul rutier de frontieră (OUG 41/2022 art. 2 pct. 9 lit. g și h).
- Vânzarea în port a bunurilor obișnuite. ANAF a răspuns doar pentru bunurile cu risc fiscal ridicat (Întrebări și răspunsuri 2023, întrebarea 65). Pentru celelalte bunuri, legea nu spune explicit cine declară drumul din port.
Întrebări frecvente
Cine declară transportul din portul Constanța la import?
Destinatarul înscris în declarația vamală de import (OUG 41/2022 art. 8^1 lit. a). Comisionarul vamal poate declara ca împuternicit, în numele destinatarului, iar obligația rămâne a destinatarului (procedura aprobată prin Ordinul 1337/2024, art. 2 alin. 2).
Cât e valabil codul UIT pentru marfa din UE sosită cu feribotul sau cu bacul?
15 zile calendaristice, ca la orice achiziție intracomunitară (AIC, 10), de la data declarată (OUG 41/2022 art. 11 alin. 2). Data declarată e ziua intrării, dacă camionul încărcat trece cu bacul printr-un PTF, sau ziua plecării din port, dacă marfa e preluată acolo (art. 2 pct. 10).
Trebuie cod UIT dacă marfa ajunge cu trenul direct pe linia proprie a firmei?
Dacă niciun camion nu circulă cu marfa pe drumurile publice, nu există un segment rutier de declarat. Legea nu tratează explicit cazul; concluzia vine din definiția transportului monitorizat (procedura aprobată prin Ordinul 1337/2024, art. 1 alin. 3).
Pot alege PTF Constanța Sud Agigea ca loc de start?
Codul PTF 35 există în schema XML, dar legea nu spune când îl folosești. Ghidul ANAF indică ADR la start pentru marfa din UE care nu intră printr-un punct rutier de frontieră (Ghidul ANAF RO e-Transport 2025, p. 16).
Devine portul locul de încărcare al partidei?
Nu. Locul în care camionul preia marfa nu se asimilează locului de încărcare inițial din definiția partidei (Ordinul 1337/2024 art. 3 alin. 15; OUG 41/2022 art. 2 pct. 5).